Unite intr-o fina lumina de lacrima,
Stau amintirile...adiind frumos si prea dulce,
Peste inima imbibata in alcoolul matasos al iubirii,
Peste veacurile ce se urca inspre Cer.
Tot ce ma misca acum, tot ce evolueaza in noi,
Se pierde si se joaca in plamadeala aceasta de
culori,
In melodia dureros de draga, incantator de amara,
A pianului uitat printre indragostiti,
A rozelor faurite din taceri si imbratisari... .
Oameni dragi, iubiti...
Iubiti...si atat.
Fara conditii, fara analize...
Lasati rautatea sa isi manance propriul pamant sapat
in groapa,
Lasati invidia sa arda in focul care si l-a aprins,
Lasati minciuna sa se inece in apele ce si le-a
tesut.
Stati o clipa din alergare...
Si acultati melodia aceasta sadita din bucurii,
Ingeri si sfinti,
Pace si dor... .
Ne-a creat Cineva atat de minunati,
Atat de unici...
Cu atata Iubire in calea noastra,
Incat daca am folosi doar faramitele ce se scurg din
Ea,
Am pluti altfel peste vanturile ce ne adie sau ne
doboara,
Am ajunge la o asemanare...
Asemanarea cu El... .
( Matei Claudia-Andreea)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu