Cândva nu vom mai avea nevoie de cuvinte. Limbajul sufletului se
înțelege peste tot în natură. Suntem ceea ce
gândim (sănătoși, bolnavi, fericiți, nefericiți). Gândurile sunt coroană de spini sau de
flori pe capul fiecăruia. Ele descarcă o anumită chimie în
corp. Orice emoție negativă blochează celulele sistemului
imunitar și ne lasă organismul fără apărare pentru
câteva ore sau chiar ani. Stresul este moartea celulei. E drept că unele celule
nervoase se refac printr-o gândire constructivă, optimistă, dar e
nevoie de muncă personală. Orice boală trebuie tratată cu înțelegere, compasiune și nu cu revoltă,
deoarece unele suferințe le primim ca lecții, iar altele au cauze spirituale (egoism, invidie,
răzbunare, stres, frică etc). Fără Dumnezeu nu există bucurie
autentică, iar prezența Lui se simte la tot pasul. De la
sufletele care ne apar în Calea ce-o avem de parcurs, până la natura care
mângâie simțurile într-o doxologie nemărginită. Cea mai
mare minune este să iubești toți oamenii. Și nu putem împărtăși celuilalt
ceea ce nu suntem deja. Cred că nu ne lipsesc informațiile, ci experiențele. Viața nu este o formulă matematică general valabilă, ci trăire în
Duh și în Adevăr.
În ființa lor toate lucrurile din lume sunt bune,
întrebuințarea lor uneori este greșită. Tot ce există este bun și orice cădere aduce
ceva folositor la lumină. Creștinismul și din păcat scoate
virtute. Când iertăm, nu doar sufletul nostru se simte ușurat, ci mai ales sufletul celui pe care îl iertăm. Întoarce-te
în tine de oriunde ai fi și primește-te, iartă-te. Viața se trăiește, nu se caută, nu se învață. Trăiește adevărul, bucuria și iubirea. Ele se află
acolo unde ești. Liniștea nu este într-un
loc, ci într-un mod de a fi. Sunt două zile în care nu mai putem face nimic:
ieri și mâine. Prezentul este
timpul mântuirii. Amânarea înseamnă niciodată. Un om valorează atât cât iubește. Restul e poveste. Verbul meu este în
inimă și pulverizează spre voi. E nevoie să înțelegem că nu am fost creați de Dumnezeu ca să
suferim, ci ca să ne întâlnim cu El într-o poveste de
iubire. Unică. În ochii tăi este soare când iubești. Iar ca să ajungi
la fericire nu ai nevoie de hartă, ci de prezență, de tine.
Descoperă sau redescoperă Iubirea Tatălui Ceresc!
Să ai grijă de sufletul tău!
ieromonah
Hrisostom Filipescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu